Recenzii cărți

Un veac de singuratate – Gabriel Garcia Marquez

Un veac de singuratate este una din cartile pe care ti-o recomanda toata lumea si tocmai de aceea eziti sa o citesti. Poate e vorba de titlu, care nu te duce neaparat undeva, sau poate ca o carte cu adevarat buna nu devine asa usor literatura mainstream.
M-am invartit ceva in jurul ei, am luat contactul cu Marquez prin Despre dragoste si alti demoni si m-am hotarat ca ar fi totusi cazul sa o incerc si eu.
Decizia de a o citi s-a dovedit a fi extrem de inspirata.
Marquez te conduce in atmosfera unica a unui sat izolat – Macondo, nascut din incercarea catorva temerari de a descoperi drumul pana la mare. Dintre acestia scriitorul se apropie de Jose Arcadio Buendia si de sotia sa Ursula. Primul este inclinat spre descoperirea tainelor universului, isi dedica tot timpul cercetarilor dintre cele mai extravagante si nu ezita sa cheltuiasca intreaga avere a familiei pentru a isi satisface curiozitatile. Ursula este exact opusul sau, o femeie calculata, care reuseste sa tina unita familia si sa o faca sa prospere.
Atmosfera este presarata de elementele de realism magic atat de specifice lui Marquez. In sat poposeste anual o satra de tigani care aduce cele mai mari descoperiri ale lumii moderne. Unele sunt palpabile, ca magnetul si gheata, iar altele raman fabuloase chiar si pentru cititorul contemporan, cum ar fi covorul zburator.
Ca intr-un veritabil basm, linistea satului este tulburata doar de epidemia insomniei, sau de aparitia unor personaje ciudate – cum ar fi tiganul Melchiade, cel fara de varsta, capabil sa citeasca si sa incripteze viitorul in manuscrise in limba sanscrita.
Jose Arcadio si Ursula au doi baieti, cu firi total opuse – Aureliano si Arcadio. Aureliano se dedica studiului si auraritului, ceea ce nu-l impiedica insa sa iasa din singuratatea lui si sa devina un celebru colonel revolutionar. Arcadio prefera sa plece in lume cu o tiganca, iar atunci cand se intoarce se afunda in petreceri si le impresioneaza pe toate femeile cu virilitatea sa.
Urmeaza o increngatura de fii si fiice, de Aureliano, Arcadio, Amaranta, Remedios si combinatii ale acestor nume, nascuti din legaturi cu servitoarele, cu tarfe sau din imperecheri incestuoase in cadrul familiei. Pana la urma nu reusesti sa retii cine al cui este copilul, insa se creaza atmosfera fluida a unei familii.
Este povestea a cinci generatii de Buendias, legata in mare parte de Ursula, care devine un adevarat liant si povestea unui sat care creste si decade odata cu aceasta. Casa Buendias, prosperitatea si distrugerea sa, de la saloanele cu mobila scumpa la camarutele crapate, cu draperii de catifea roasa, descrisa de multe ori in detaliu, e imaginea fidela atat a situatiei familiei, cat si a prosperitatii din Macondo.
Un veac de singuratate a familiei Buendias si a unui sat care dispare la fel de subit ca modul in care a aparut.

Renunta la orice ezitare si citeste Un veac de singuratate, e o carte care nu trebuie ratata de nimeni. Imbina cu o naturalete extraordinara povestile de dragoste, istoria si elementele fantastice.

Niciun comentariu

  1. Pingback: Cărți de nota 10 - Cafea cu taifas 29 Dec 2015

Scrie un comentariu